Ceva zburătoare la sol

Tot în a doua zi, mi-au atras atenţia câţiva porumbei aliniaţi pe o bară. Le-am făcut căteva poze, dar o găscă mai mare (cunoscută drept lebădă) nu prea-mi dădea pace.


Aşa că am lăsat porumbei şi am pozat grăsana. Şi chiar sunt măricele păsările astea!
Cred că nici un animal pozat de mine până acum nu a cooperat mai bine decât dânsa. Deci se mişca efectiv după aparatul meu, lăsându-mă să o pozez de sus, din profil sau cum doream. Dacă îi trecea prin căpşorul ei micuţ să-mi tragă un cioc în obiectiv cred că leşinam instantaneu. Totuşi a fost de bun-simţ şi m-a lăsat să-mi fac voia. A fost foarte distractiv, am şi atins-o puţin la un moment dat, am stropit-o cu apă.. ce să mai, ne-am jucat puţin.


Se mai adunaseră câţiva privitori, unii încercâd şi ei să facă poze, dar am impresia că nu i-a lăsat să se apropie atât de mult.


Am rămas cu gândul la ea, sper că şi ea se gândeşte la mine. Sunt curios dacă ne-am recunoaşte dacă ar fi să ne revedem..

A doua zi am continuat în acelaşi stil: leneveală şi plimbare, doar eram în vacanţă! Nu că n-ar fi toată viaţa mea o vacanţă în sine..

Am început cu o plimbare pe chei, care este şi zona cea mai atractivă pentru turişti. Aici am dat de monumentul ăsta, dar nu m-am obosit să citesc ce era cu el..


Continuăm iar cu bărci, care sunt ca un magnet pentru mine şi ceva oamenii ieşiţi la plimbare şi leneveală.



După atâta Soara am zis să mai intrăm la umbră şi am fost în partea veche a oraşului care este foarte drăguţă, probabil cea mai frumoasă parte a Genevei. Aici te poţi pierde liniştit, pentru că ai ce vedea peste tot. Magazine mici şi elegante, tot felul de anticariate sau de expoziţii şi alte nimicuri de'astea mai artistice.

(fotografia asta îmi place)
(Am primit un coment de la cineva care dorea să vadă oamenii locului. Ei bine, erau ca peste tot.. Nu ştiu de ce dar nu prea mai pozez oameni pe strada, cel puţin nu atât cât ar trebui sau cât o făceam înainte)
(Aici am nimerit nu ştiu ce festival, unde să dădea vin şi ceva mâncare gratuită. Am început cu un pahar de vin dar pentru că era de o calitate foarte slabă nu am mai continuat nici cu mâncarea, nici cu alte pahare. Totuşi lumea se înghesuia destul de tare acolo)

(Un anticariat simpatic, dar cu o vânzătoare cam urâcioasă. De fapt cam toţi se uitau urât dacă nu ştiai franceză, germană sau italiană)

Am revenit pe chei şi iar la somn..



p.s. ia uitaţi cu ce faţă m-am plimbat eu pe'acolo..

Nu exista oameni perfecţi, doar intenţii perfecte

Nu că titlul acestei postări ar fi sloganul calendarului 2010, făcut de mine şi de ajutoarele mele nenumărate şi nemărginit de binevoitoare (spun asta pentru că eu sunt cam acid de felul meu şi chinui oamenii care lucrează cu mine), dar mă gândesc că nu le vor plăcea tuturor cele 12 fotografii din calendar şi "umbrele" fotografiilor principale.

Dar dacă nu le vor plăcea fotografiile, măcar să aprecieze efortul depus. Eu totuşi sper şi cred că va fi destul de dificil pentru fiecare să-şi găsească o preferată, pentru că fiecare imagine este diferită şi bună. (ce-mi place să mă laud..)

Aş avea o rugăminte, dacă aveţi o idee de titlul pentru acest calendar să mă luminaţi şi pe mine că nu am habar cum să-i spun. Nici coperta nu ştiam cum să o fac, dar m-am luminat de unul singur aseară. Asta după ceva contradicţii cu persoanele binevoitoare menţionate mai sus..

Astea fiind zise să vă arăt cam cum merge treaba cu fotografiile.

1. Începem să facem pozele


2. Începe să sune aparatul (suna al doilea model din acea zi, trebuia să ne mutăm cu şatra din pădure la un han).

3. Eu încercând să mă apăr de privirile insistente ale fanilor.

4. Un spiriduş prin platourile de filmare


5. Cam asta este procedura noastră de fotografiere


6. Oamenii care aduc lumina, în special Aziz (dreapta)



Ce ziceţi, merge treaba?

Geneva - prima zi

După cum aveam plănuit de acum un an, am fost şi în Geneva. Vizita se datora unui concert cu Mylene Farmer.

Biletele de avion le-am luat şi pe ele din timp, pe ruta Bucureşti - Lyon, asta pentru că nu am găsit ceva ieftin direct în Geneva. Oricum, a fost fain aşa, pentru că am văzut şi o bucăţică din Franţa.

Am plecat cu o magherniţă de avion, se pare ca că de la BlueAir numai vechituri au în dotare, şi am ajuns destul de devreme în Lyon. Ca de obicei când ieşi din ţară, cum cobori din avion cum începe altă lume: oameni amabili, indicatoare, curăţenie, bun simţ etc. Din aeroport erau indicatoare spre o gară legată efectiv de aeroport. Am fost până acolo şi în afară de impresionismul sălii nu am găsit nimic. Era o gară TGV, trenuri mult prea scumpe pentru mine. M-am întors la aeroport şi am luat un autocar spre o gară "normală". Ca de obicei norocul chior a făcut ca în câteva minute să iau bilet şi să fiu deja în tren spre Geneva. Cam 20 de euro trenul şi un peisaj destul de simpatic. Mi-au atras atenţia rândurile de viţă de vie aranjate foarte frumos.

În Geneva era o tentativă de control vamal dar nu m-au băgat în seamă, i-au băgat pe alţii.

Acum să găsim cazare.. după câteva ore, multe etaje urcate, învăţat centrul oraşului, ceva ploaie, rucsaci grei, un negru ospitalier şi ceva telefoane date, am găsit ultima camera liberă dintr-un cămin studenţesc. Întâmplarea a făcut să fie o româncă la recepţie. 65 de franci (185 ron) pe noapte pentru o cameră aproape goală, nu prea îngrijită.

Am mai ieşit puţin seara la plimbare şi somn de voie..